Uşor şi în siguranţă
Drumeţia în zona montană este practicată de tot mai mulţi turişti. Oamenii de toate vârstele caută modalităţi de recreere, mişcare şi bucuria de a fi în natură, înconjurat de frumuseţile peisajului. Pentru sănătate şi pentru o stare de bine drumeţia este o formă benefică de a-ţi petrece timpul liber sau concediul. Condiţionat însă de respectarea unor reguli de comportament, pentru a nu-ţi periclita propria sănătate sau pe a altora, în acelaşi timp aveţi grijă să nu distrugeţi mediul înconjurător.

Planificarea şi pregătirea unei excursii pe munte
Alegerea corectă şi planificarea unei excursii sunt hotărâtoare pentru reuşita ei. Informaţi-vă cu privire la gradul de dificultate, diferenţa de altitudine, timp de mers. Pentru aceasta aveţi la dispoziţie o literatură bogată. Informaţii utile se pot obţine şi de la colegi şi prieteni.
Surse importante de informaţie sunt:
– hărţile turistice
– literatura alpină
– ştirile
Nu vă bazaţi pe simţul dumneavoastră de orientare. Folosiţi mereu harta, după caz busola şi altimetrul. Exersaţi folosirea acestor instrumente.

Curbele de nivel, simbolurile hărţilor şi distanţele trebuie citite corect, pentru a evita ocolurile şi neplăcerile. Altitudinea unui munte te poate fermeca, dar ascunde şi riscuri pentru sănătate. Presiunea aerului şi conţinutul de oxigen în aer scad cu altitudinea. Urmările sunt apariţia ameţelii şi scăderea capacităţii de efort fizic.

Principiile de bază pentru drumeţie sunt următoarele:
– Să dispuneţi de o oarecare capacitate la efort, atât pentru inimă, cât şi pentru circulaţie.
– Oamenii complet neantrenaţi trebuie să înceapă cu excursii uşoare.
– Planificaţi o drumeţie conform capacităţii personale de efort! Ţineţi seama de condiţia fizică a colegilor de drumeţie: cel mai slab hotărăşte asupra traseului şi ritmului de mers.

Ce spune meteorologul?
Schimbări bruşte de vreme, cu ninsori şi temperaturi scăzute sunt posibile şi vara. Vântul puternic în zona alpină produce o răcire rapidă! Furtunile periclitează viaţa! Norii şi ceaţa îngreunează orientarea.

De ce echipament avem nevoie.
O reţetă împotriva „Pantofarilor“. Un echipamentul necorespunzător sau insuficient ascunde multe pericole. Acordaţi o atenţie deosebită pentru un echipament corespunzător, pentru o alimentaţie suficientă (suficient lichid) şi pentru diverse obiecte strict necesare. Cărările de munte sunt înclinate şi pietroase, uneori umede şi îngheţate. Cu cât creşte altitudinea, scade temperatura, iar vara pot să apară brusc schimbări ale vremii. Uneori un refugiu sau un posibil ajutor pot fi la câteva ore depărtare, deci un echipament corespunzător e de maximă importanţă.

Alăturat, o listă cu cele necesare:
– bocanci de munte, cu talpă cu profil şi apărătoare ale gleznelor
– pentru protecţia împotriva frigului şi intemperiilor, după principiul „straturi multiple“: maiou, cămaşă, pulover, hanorac; apoi fes, mănuşi şi şosete călduroase
– pungă de platic cu lenjerie de schimb
– trusă de prim-ajutor
– folie de supravieţuire
– băutură, alimente
– hartă, eventual busolă
– mijloace de protecţie solară, ochelari de soare
– recomandate sunt şi beţele telescopice pentru uşurarea picioarelor la efort
Dacă nu doriţi să renunţaţi la maşină, parcaţi-o undeva în vale. Cărările de munte sunt pentru drumeţi sau pentru mijloacele de transport pentru aprovizionare.

Realizarea unei drumeţii
Important înainte de plecare: Planificaţi plecarea în drumeţie în aşa fel, încât să aveţi timp suficient pentru întoarcere înainte de a se întuneca. Rezervaţi-vă timp suficient şi pentru pauze.
O plecare dis-de-dimineaţă înainte de răsărit are sens pentru:
– drumeţii lungi (peste 8 ore),
– vreme foarte călduroasă în timpul zilei şi
– posibilitatea de începere a furtunii după-amiază
informaţi-vă cu privire la starea vremii înainte de a porni. Planificaţi-vă o variantă uşoară pentru întoarcere în caz de nevoie. Informaţi-vă asupra orelor de funcţionare a transportului pe cablu.

Sfaturi în timpul drumeţiei
Mulţi îşi supraevaluează forţele într-o drumeţie
De aceea:
– Începeţi drumeţia lejer şi cu paşi constanţi, ca organismul să se „încălzească“ încet.
– Măriţi viteza de mers treptat şi încet.

Atenţie!
În cazul temperaturilor nocturne scăzute, pâraiele şi cascadele pot îngheţa!
– Pe porţiuni de pantă reduceţi ritmul, pe drum drept puteţi să-l măriţi.
– Nu părăsiţi poteca pentru scurtături.
– Dezbrăcaţi sau aerisiţi îmbrăcămintea călduroasă dacă este cald.
– Respectaţi-i pe cei care merg mai încet.
Pentru a rezista, trebuie:
– să beţi la timp şi în mod regulat (deja dupăo oră de la plecare, dar fără alcool!).
La efort organismul are nevoie de lichid.
– să faceţi scurte pauze de recreere: prima mai lungă (20-30 minute) după două ore de mers continuu.
– să serviţi o mică gustare în pauză şi să vă bucuraţi de frumuseţea naturii şi a peisajului înconjurător.

Participaţi la protecţia naturii
Muntele este o moştenire naturală care ne-a fost încredinţată
Protejaţi natura astfel:
– nu părăsiţi cărarea, astfel protejaţi vegetaţia şi nu deranjaţi animalele sălbatice
– câinele se ţine în lesă
– închideţi îngrădirile pentru vite
– nu daţi drumul la pietre pe pante
– resturile menajere se duc înapoi, acasă
– nu fumaţi în pădure
– nu culegeţi flori

Siguranţa mai întâi de toate
A cuceri un vârf este o performanţă frumoasă dar nu trebuie „cucerit“ cu orice preţ. Dacă apar surprinzător greutăţi, situaţii dificile sau periculoase, cel mai bine este să vă întoarceţi, decât să riscaţi.
În caz de viziblitate redusă se recomandă:
– nu părăsiţi cărarea şi marcajul;
– vă întoarceţi la ultimul semn în cazul pierderii marcajului;
– nu încercaţi sub nici o formă „să vă strecuraţi prin zonă“;
– rămâneţi în grup!
Dacă v-aţi rătăcit prin ceaţă, aşteptaţi, pe loc, îmbunătăţirea vizibilităţii. Protejaţi-vă împotriva frigului (folosiţi folia de salvare)! O coborâre printr-o zonă necunoscută e periculoasă!
În caz de furtună e important,
– să părăsiţi zona de creastă, piscurile, văile umede, zonele prevăzute cu cabluri metalice şi cu copaci singuratici,
– păstraţi-vă calmul, nu alergaţi,
– luaţi poziţia şezând, pe o suprafaţă izolată..

Atenţie:
Peşterile şi grotele sunt sigure numai dacă oferă suficient spaţiu liber pentru cap şi spate, şi distanţă suficientă de la marginea exterioară.
Cum ne comportăm în cazul accidentării unei persoane
Primul ajutor în caz de accidentare
– păstraţi-vă calmul şi acţionaţi!
– dacă sunteţi singur, încercaţi să chemaţi ajutor şi nu vă deplasaţi!
– acordaţi primul ajutor în funcţie de cunoştinţele şi posibilităţile dumneavoastră!
– asiguraţi protecţia împotriva răcirii!
– vorbiţi calm cu cel accidentat şi dacă e posibil nu-l lăsaţi singur!
Aduceţi ajutor!
Anunţaţi accidentul după următoarele principii:
Cine anunţă? Indicarea numelui propriu şi a numărului de telefon propriu.
Ce s-a întâmplat? Descrierea accidentului.
Unde s-a întâmplat? Indicaţi cât mai precis locul accidentului şi starea vremii.
Câţi răniţi sunt? Indicaţi precis numărul răniţilor.
Care e gradul de accidentare? Stare gravă care periclitează viaţa.
Foarte importantă în acest caz este indicarea locului.
Folosiţi în acest scop harta turistică!

Folosirea semnalului de alarmare
Folosiţi în caz de urgenţă semnalul alpin de alarmare pentru a putea fi găsit de echipa
de salvatori. Acesta constă din semne acustice şi vizuale, care se emit de şase ori pe minut (şi strigăte!). Repetaţi aceste semnale după un minut de pauză! Dacă primiţi un răspuns în 3 semnale pe minut, alarmarea a fost recepţionată şi salvamontul e înştiinţat.
Important este să vă faceţi remarcat prin orice mijloc. Alegeţi în acest scop un loc care poate fi reperat uşor.