Clima este regimul mediu multianual al proceselor şi fenomenelor meteorologice caracteristice unei regiuni şi determinat de radiaţia solară şi circulaţia maselor de aer.
Radiaţia solară şi circulaţia maselor de aer sunt în funcţie de poziţia pământului, altitudine şi relief.
Componenţii climei sunt: temperatura
nebulozitatea
vântul
Temperatura
Din energia solară ce cade pe pământ se consumă 18% pentru evaporarea apei din sol, 6% pentru încălzirea stratului de aer, 20% pentru radiaţia efectivă a pământului, de asemenea, 80% din razele solare şi 15-20% din precipitaţii sunt reţinute de frunze.
Fenomenele din atmosferă se datoresc încălzirii aerului de la suprafaţa terestră. Aerul
este un amestec de gaze, şi anume:
– 78,9% azot;
– 20,95% oxigen;
– 0,93% argon;
– 0,03% bioxid de carbon.
Factorii care influenţează temperatura aerului sunt:
– neomogenitatea suprafeţei terestre;
– schimbul orizontal şi vertical de aer (grad de turbulenţă);
– relieful, munţii determină distribuţia precipitaţiilor şi a nebulozităţii; Ex.: versanţii orientaţi spre Vest şi Nord-Est (perpendiculari pe circulaţia aerului) beneficiază de
precipitaţii şi nebulozitate mai mare; versanţii sudici beneficiază de cea mai mare energie solară; versanţii nordici au cea mai mică energie solară.
Formele de relief convexe, expuse vântului, contribuie la creşterea turbulenţei; formele concave produc o creştere a umezelii, cu contraste termice mari.
Cu creşterea altitudinii scade temperatura, astfel, la fiecare 100 m altitudine temperatura scade cu 0,5÷0,7°C; umezeala creşte cu 1÷1,5%; nebulozitatea creşte cu 0,1 zecimi; precipitaţiile cresc cu 70÷100 mm.
Ţara noastră este situată în sud-estul Europei între 45°37’48” şi 48°5’06” latitudine nordică şi între 20°15’44” şi 29°37’48” longitudine estică, ţară cu climat temperat
continental.
Temperaturi medii anuale: ianuarie –12°C iulie +7°C
Cele mai mari temperaturi în ţara noastră sunt în sudul Câmpiei Române.

Umiditatea aerului
Cantitatea de vapori de apă dintr-un volum de aer la o anumită temperatură este umiditatea aerului şi care variază de-a lungul zilei şi al anului astfel:
umezeala este maximă dimineaţa la primele ore;
umiditatea este minimă aproximativ la ora 14;
umiditatea este maximă iarna şi minimă vara.
Umiditatea optimă a aerului este de 50-65%.
Umiditatea este cea mai ridicată la altitudine peste 2000 m în lunile februarie, mai, iunie.

Precipitaţiile
Ploaie, lapoviţă, grindină, chiciură. Cantitatea de precipitaţii se măsoară cu pluviometrul şi se exprimă în l apă/m2
sau în mm.
Media anuală de precipitaţii în ţara noastră este de 640 l/m2 , din care 70% cad în
munţi, unde media este de 1000 l/m2
.
Precipitaţiile sunt diferenţiate pe versanţii expuşi pe vest şi nord, şi sud sau est; pe versanţii expuşi în calea deplasării maselor de aer plouă mai mult.
Cu fiecare 100 m altitudine, durata stratului de zăpadă se prelungeşte cu aproximativ 4 zile pe an; ex.: la Braşov sunt 71 zile cu zăpadă;
Sibiu sunt 121 zile cu zăpadă; Vf. Omul sunt 219 zile cu zăpadă.
La vârfuri prima zăpadă începe în septembrie, ultima zăpadă este în iunie. La Predeal prima zăpadă e la sfârşitul lui octombrie, iar ultima la sfârşitul lui aprilie.
În Braşov prima zăpadă e la sfârşitul lui noiembrie şi ultima la sfârşitul lui aprilie.

Vântul
Vântul se crează datorită diferenţei de presiune şi temperatură între mase de aer; prin încălzire aerul se ridică şi formează centre de presiune minimă, prin răcire coboară
şi formează centre de presiune maximă. Aerul cald, mai rarefiat şi mai uşor, se mişcă ascendent, aerul rece tinde să-l înlocuiască, această mişcare orizontală a aerului, datorită diferenţei termice şi barice formează vântul.

Caracteristicile vântului
Direcţia este unghiul nordului geografic cu sensul de deplasare. Viteza se măsoară cu girueta sau anemometrul şi se exprimă în m/sec. sau km/h.
Pentru transformarea vitezei din m/s în km/h se procedează astfel: se înmulţeşte cu 4 nr. m/s, iar din produsul obţinut se scade 10%, rezultatul fiind viteza în km/h.
Relieful influenţează cel mai mult direcţia şi viteza vântului.

Nebulozitatea
Este gradul de acoperire a bolţii cereşti cu nori. Norii sunt picături de apă sau cristale
de gheaţă în suspensie, se formează prin condensarea sau sublimarea picăturilor de apă.
În funcţie de înălţime, norii se împart în:
I – Norii superiori 6-13 km: Cirrus, Cirrocumulus, Cirrostratus.
1 – Cirrus aspect filamentos, fibros, benzi transparente, formaţi din cristale de gheaţă, se formează la aproximativ 8000 m; prevestesc ploaie.
2 – Cirrocumulus grămăjoare albe, cerul are aspect vălurit (plajă de nisip) formaţi din cristale de gheaţă; se formează la cca 6000m; prevestesc vreme rea.
3 – Cirrostratus pânză sau voal transparent albicios, neted sau fibros (produc fenomenul de „Halo“) formaţi din cristale de gheaţă; prevestesc schimbarea vremii;
se observă la răsărit sau apus de soare; sunt coloraţi în roşi sau galben.

II – Norii mijlocii 2-6 km: Altocumulus, Altostratus, Nimbostratus.
1 – Altocumulus şiruri de benzi, rulouri sau pături suprapuse, de culoare cenuşiu închis; sunt nori de ploaie, ninsoare; produc fenomenul de oraj (tunete, fulgere).
2 – Altostratus pânză cenuşie, straturi suprapuse; pot da ploaie, ninsoare.
3 – Nimbostratus strat cenuşiu închis; generează ploaie, ninsoare; coboară până la 800 m.

III – Norii inferiori 2 km: Cumulonimbus, Cumulus, Stratus, Stratocumulus, Nimbus.
1 – Stratocumulus bancuri albicioase, pături cenuşii; generează ploi, ninsori slabe; apar numai dimineaţa şi seara.
2 – Stratus pânză cenuşie; dau burniţe; coboară foarte jos, până la 500 m.
3 – Cumulus grămăjoare de vată, bine conturate, dezvoltate pe verticală; sunt nori de timp frumos.
4 – Cumulonimbus nori denşi, dezvoltaţi pe verticală (vârfurile pot ajunge la 8-10 km), de culoare albă, în formă de turnuri, formaţi din picături de apă suprarăcită
sub 0°C; pot da vara fenomenul de oraj.
5 – Nimbus pânză cenuşiu închis, densă, uniformă; se formează la 700 m; aduc ploaie, ninsoare; se deplasează haotic.

Semne ce prevestesc schimbarea vremii
Semne de înrăutăţire
– Apariţia unui balon (halou) în jurul soarelui sau al lunii.
– Transparenţa mare a aerului.
– Sclipirea puternică a stelelor spre dimineaţă şi apariţia unor nori sub formă de fulgi.
– Soarele răsare în ceaţă.
– Acoperirea vârfurilor şi piscurilor izolate cu nori denşi care se deplasează rapid pe verticală.
– Când soarele apune într-o vâlvătaie violet-vişinie, norii sunt coloraţi în galben, roşu, violet dimineaţa, vremea se strică.
– Dacă după apusul soarelui norii nu se risipesc, ci se îndesesc, acoperă cerul cu înălţimi diferite, vântul bate tot mai tare, vremea se strică încă din acea noapte.
– Când vârfurile munţilor se acoperă seara cu căciuli de ceaţă, care se menţin şi a doua zi, vremea se strică peste două zile.
– Ceaţa şi bancurile de nori care în loc să se risipească seara în văi, stau agăţaţi pe coama munţilor.
– Când luna răsare după culmi, palidă, mare, printre nori ca nişte benzi orizontale ce se lăţesc, a doua zi va fi vreme ploioasă.
– Cerul vişiniu sau norii coloraţi în violaceu la răsăritul soarelui, înseamnă ploaie în aceeaşi zi.
– Norii coloraţi pe margini în roşu, verde, albastru, arată că se apropie ploi mari.
– Dacă soarele apune în nori, a doua zi plouă.
– Dacă vântul bate la poalele munţilor dintr-o direcţie şi pe creastă din direcţia opusă, vremea se strică repede.
– Dacă e rece, plouă sau ninge, şi vântul bate tare din sud, vremea rea se menţine mai mult.
– Dacă e frumos, dar vântul bate din N-V şi se înteţeşte violent pe creastă, vremea se strică.
– Când sunt mai multe etaje de nori, unii mai sus, care se deplasează într-un sens, alţii mai jos, în sens opus, peste câteva ore plouă.
– Dacă şopârlele, şerpii se furişează în crăpăturile stâncilor, vreme rea în 4-5 ore.
– Dacă timpul e nefavorabil şi vântul nu-şi schimbă direcţia, vremea rămâne neschimbată.
– Dacă luna e traversată de fâşii de nori la orizont, va ploua.
– Stelele strălucind pe timp calm, arată averse de ploaie a doua zi.
– Când animalele sălbatice se retrag de pe creste spre văi, vremea se strică.
– Când vrăbiile şi turturelele se scaldă în praf, vine ploaia.
– Când ciorile au zbor agitat, corbii croncăne zgomotos, păsările se ascund în desiş, se strică vremea.
– Când glasul se propagă noaptea la distanţe mari, a doua zi plouă.
– Când albinele rămân dimineaţa în stup, plouă. La fel dacă ţânţarii, musculiţele sunt agitaţi, albinele se retrag agitate la stup, iar păianjenii se retrag în unghere
părăsindu-şi plasa.
– Când vitele se întorc singure la staul sau adăposturi, câinii părăsesc turma şi se întorc la stână, vremea se strică.
– Rândunelele zboară razant cu solul, vulturii coboară de pe culmi se strică vremea.
– Când firele de telegraf cântă va ploua.
– Scaiul Carlina Acaulis (Wetterdistel) îşi închide petalele, va ploua.

Semne de îmbunătăţire a vremii
– Dimineaţa, cerul e alburiu după ce răsare soarele, cerul devine portocaliu, vântul bate slab, către coama munţilor.
– Dimineţile răcoroase, cu cer senin, vânt slab fără direcţie.
– Dacă ceaţa se ridică dimineaţa la înălţime ca o pânză continuă de nori Stratus, pe la 9-10 vreme cu soare.
– Apariţia, dimineaţa, de nori albi, mici, rotunjiţi la vârf Cumulus-humilis, ce se dezvoltă deasupra munţilor şi dispar seara, arată că nu va ploua.
– Când soarele capătă la apus o culoare galben-portocalie, va fi vreme bună.
– Ceaţa subţire deasupra crestelor şi vârfurilor arată vreme bună.
– Ceaţa seara pe văi.
– Lipsa vântului, cer senin, rouă abundentă, răcirea timpului noaptea.
– Culoarea purpurie a norilor înainte de apus.
– Dispariţia norilor înainte de apusul soarelui.
– Norii ca lespezi de Cumulonimbus, cu marginile luminoase, care acoperă trecător cerul dimineaţa, anunţă vreme bună.
– Dacă dimineaţa se ridică din văi nori care nu se dezvoltă în sus, ci se turtesc, sunt rupţi sau destrămaţi de vânt, nu va ploua în acea zi.
– Dacă norii Cirrus sunt subţiri şi albi, vântul bate din N-E, timpul rămâne frumos.
– Cer albastru închis.
– Cer galben-auriu la răsăritul soarelui.
– Soarele apune în cer albastru.
– Dimineaţa aerul e rece, cerul senin sau noros, vântul bate slab, fără direcţie.
– Dacă e timp frumos şi vântul bate tare sau modest de la N, mai multe zile vremea bună se va menţine şi în zilele următoare.
– Luna este strălucitoare.
– Rouă, brumă abundentă.
– Lăsarea ceţii seara pe văi.
– Dimineaţa senină de vară, albinele, viespile, fluturii, insectele zboară avântat, culegând nectar şi polen.
– Vulturii planează în cercuri largi pe cer.
– Liliecii zboară până noaptea târziu, ţârâitul prelung al greierilor, păianjenii ţes pânză mare deasă, broaştele stau mai mult pe fundul apei.
– Rândunelele fac cuib pe peretele nordic al casei arată o vară călduroasă.
– Conurile de brad se desfac numai pe vreme uscată.
– Păscutul liniştit al vitelor pe culmi şi văi.
– Dacă păianjenul începe să ţeasă o pânză nouă, vântul îşi va schimba direcţia, pânza cea nouă va avea direcţia vântului.
– Culoarea purpurie a norilor înainte de apus.
Christel B