Julius Romer 1848-1926 – primul Presedinte al SKV sectia Brasov timp de 30 ani intre 1881- 1911
S-a nascut la 21 aprilie 1848 la Brasov. Intre anii 1866 – 1870 a frecventat universitatile din Viena si Heidelberg. Revenit acasa este profesor la Scoala Evanghelica de fete. Datorita capacitatilor sale deosebite ca profesor si ale activitatii profesionale, in decurs de patru decenii a devenit cel mai iubit profesor de catre generatiile pe care le-a instruit.
Julius Romer isi incepe activitatea publicistica in anul 1876 cu o lucrare intitulata „Esenta si motivatia invataturii lui Darwin” continuand in urmatoarele decenii cu o serie de lucrari din diverse domenii. Dar lucrarile sale stiintifice deosebit de valoroase sunt descrierile florei din zona Transilvaniei, in special din Tara Barsei. Iata cateva lucrari care aprofundeaza aceasta tema:
–1884 „Flora de pe Tampa si Stejaris”;
-1898 „Din lumea Plantelor ale Muntilor Barsei” ‚
– 1905 „Flora Postavarului”.
In lucrarea monografica despre „Edelweiss”si „Bujorul de Munte” este primul care atrage atentia asupra necesitatii protejarii acestor plante.
In lucrarea sa „Ciucasul”,dupa o introducere turistica, enumera 444 de specii de plante.
Una din lucrarile cele mai valoroase si cuprinzatoare este „Flora Postavarului” in care a inclus si unele zone limitrofe Spinarea Lunga si Poiana Brasov, care i-a servit mai tarziu la intocmirea lucrarii „Flora Tariii Barsei”, cuprinzand 760 de specii, in care a inclus si importanta turistica a Postavarului si inprejurimilor deosebit de pitoresti.
O ultima disertatie a lui J.Romer este „Bogatia florala a Muntilor Bucegi. In drumetia lui incepand din valea ,”Ghimbavului” valea „Malaesti”, varful Omu” incheiat cu vizitarea Pesterii si a manastirilor din Sinaia enumera 257 specii de plante.
Julius Romer a fost in sud-estul Transilvaniei, cel mai bun cunoscator a florei Transilvaniei, fiind contactat de multi oameni de stiinta straini si botanisti dornici de a-si imbogati cunostintele in acest domeniu.
Iata ce scrie J.Romer: „Greu as fi avut posibilitatea de a cunoaste zona montana a Tarii Barsei si zonele sale atat de diverse si mai putin cunoscute daca nu s-ar fi constituit in 1880 SKV si in mod deosebit SKV sectia Brasov in 1881, a carei presedinte am fost timp de 30 de ani, promovand activitatea mea de colectionar si cunostintele mele privind raspandirea geografica a plantelor din aceasta zona geografica atat de deosebita.”
Julius Romer a publicat si o serie de comunicari avand caracter geografic-geologic ca de exemplu:
”De la Bran la Varful Omu” si „Prin Crapatura la Piatra Mica a Pietrei Craiului”.
La Viena a fost publicata lucrarea „Din lumea plantelor muntilor Barsei din Transilvania”(1898) iar in lucrarea „Drumul meu spre botanica”(1896) descrie devenirea lui ca botanist. In lucrarea ”Gentienele din muntii nostri” descrie 15 specii diferite si semnalizeaza disparitia Gentienei Punctate din Postavarul.
In 1910 face parte ca membru activ din Uniunea Colectionarilor din Brasov si organizeaza sectia de botanica a Muzeului Tarii Barsei Sasesti unde a fost pastrat valorosul lui ierbar, creat in decenii de munca stiintifica, daruind apoi aceasta nepretuita lucrare muzeului.
La inaugurarea din data de1 septembrie 1935 a cabanei din Postavarul, aceasta a primit numele Dr.Julius Romer ca o recunoastere a activitatii neobosite a celui care a condus timp de 30 de ani sectia SKV Brasov, iar unul din traseele care pornesc din Poiana Brasov spre cabana, poarta numele „Drumul lui Julius Romer”, marcat cu cruce albastra. Sub conducerea lui J.Romer, sectia SKV Brasov a fost foarte activa in construirea de poteci si marcarea acestora. Astfel, lungimea potecilor executate de catre sectia SKV Brasov pana in 1936 au fost: 101 km in zona Postavarului; 41 km in Bucegi si 84 km in Piatra Craiului, in total 226 km, reprezentand un sfert din potecile executate de catre Asociatie, aproximativ 1000 km.
La retragea din activitate in 1910 i se confera titlul de Membru de Onoare al SKV sectia Brasov si Membru de Onoare al Corului Barbatesc din Brasov, iar Universitatea din Breslau ii confera titlul „Doctor Honoris Cauza”.
Bibliografie:
Der Siebenburgische Karpatenverein – Gedenkband
Traducere: Christel B.
